Mari campioane

       Salutare! Pentru astazi mi-am propus sa ma "reintorc" pe pamant romanesc, si sa scriu putin despre marile campioane ale Romaniei, din perioada interbelica. Asa ca am se vorbesc in acest articol despre marile: Venus, Chinezul si Ripensia.

Emblema Venus
Bucuresti

                Venus Bucuresti. S-a infiintat pe 5 iulie 1915, pe un teren aflat undeva in spatele pietei Ion Mihalache de astazi. Este una dintre cele mai de succes echipe din perioada interbelica, fiind campioana a Romaniei de opt ori, si una dintre cele trei echipe romanesti din acea perioada cu participari intr-o cupa europeana. Debuteaza in campionatul Romaniei abia in sezonul 1919-1920, competitie pe care o castiga inca din primul an. Pe atunci campionatul purta numele celor care donau trofeul, iar in acel an competitia va purta numele de Cupa Harwester, iar aici, Venus se va bate pentru titlu cu: Coltea Bucuresti, Prahova Ploiesti si rivala din primii ani, Tricolorul Bucuresti, echipa care in 1926, va fuziona cu Unirea si va forma clubul Unirea Tricolor Bucuresti, care si el la randul lui va fuziona cu Ciocanul (Maccabi) formand Dinamo Bucuresti.
         Venus mai era cunoscuta in epoca dupa porecla, "Negrii din Splai" sau mai simplu "negrii", iar culorile ce ii reprezentau erau alb si negru. Emblema clubului era o stea alba cu opt colturi, dar culoarea emblemei de pe echipamentul de joc diferea in functie de culoarea tricoului. De exemplu, daca tricoul era de culoare alba, sau predomina albul atunci acea stea era de culoare neagra. Clubul Venus era unul dintre cele mai iubite din capitala, aria suporterilor venusisti era centrul Bucurestiului si cartierele Splai, Plevnei, Buzesti, Matache si Grivita, celebru fiind si seful galeriei  Nicu  Teodoru Chibrit. Chibrit era, dupa cum spunea maestrul George Mihalache,"asul galeriei Venusului" , era omul bun la toate. Fusese la viata lui actor, avocat, si se pare ca o perioada fotbalist la Sportul Studentesc.

Echipa Venus Bucuresti campioana a Romaniei in 1939

In 1931 (dupa alti 1928), avocatul Alexandru Eladescu, presedintele clubului in acel moment, costruieste Arena Venus, una dintre cele mai moderne stadioane din acea perioada. Avea o capacitate de 15.000 locuri, terenuri anexe, sala de fitness si cabinet medical, lucruri unice in Romania acelei vremi. Pe acest stadion s-a jucat majoritatea meciurilor echipelor romanest in Cupa Mitropa, si cinci finale ale Cupei Romaniei. Stadionul era amplasat la intersectia dintre Splaiul Dambovitei si Podul Eroilor, azi pe acel loc se afla Parcul Operei. Se spune ca avocatul Eladescu pentru a construii arena si-a vandut o padure pentru a face rost de banii necesari constructiei. Arena era construita din lemn si avea stalpi de sustinere din beton armat. Patru ani mai tarziu aici s-a jucat un meci in nocturna si primul cuplaj al Diviziei A, intre Unirea Tricolor Bucuresti - AMEFA si CFR Bucuresti - Crisana Oradea. Se spune ca acel meci mai inainte amintit, cel in nocturna, ar fi primul jucat in Romania, dar exista alte surse care spun ca acest lucru s-a intamplat ceva mai devreme, prin anii '20 pe Stadionul ROMCOMIT. La data de 18 mai 1939, pe aceasta arena s-a jucat amicalul dintre Romania si Letonia, meci castigat de nationala noastra cu 4-0. In 1940, arena a fost afectata de un cutremur si din cauza unui viscol puternic, o tribuna a cazut, dar in cele din urma a fost refacuta.

Arena Venus in 1940, afectata
de viscol

Arena Venus mai este recunoscuta ca fiind si primul stadion cu teren gazonat din Romania. Dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial, mai exact spre sfarsitul anilor '40, Arena Venus isi schimba numele in ICAS, iar in scurt timp dupa declararea Romamiei ca Republica Populara si cochetul stadion v-a fii demolat. Unii spun ca ar fi  fost demolat in 1948, dar un lucru va pot spune sigur, ca pe 19 decembrie 1949, pe acest stadion s-a jucat finala Cupei Romaniei. Demolarea s-a produs in anii '50, cand o data cu alte cladiri din zona dispare si stadionul. Mai trebuie spus, ca pe langa nationala Romaniei, aici a mai jucat Ripensia Timisoara celebrul meci cu FC Milan in Cupa Mitropa, si tot aici a jucat si Steaua Bucuresti primul ei meci oficial in compania Dermatei Cluj. De fapt in campionat pe acest stadion Steaua a jucat cateva meciuri de acasa.
Iar in ceea priveste cele cinci finale de Cupa a Romaniei, ele au fost urmatoarele: 1936 (Ripensia 5-1 Unirea Tricolor), 1937 (Rapid 5-1 Ripensia), 1939 (Rapid 2-0 Sportul Studentesc), 1948 (UTA 3-2 CFR Timisoara) si 1949 (Steaua 2-1 U Cluj). Dintre toate acestea, finala cu cea mai mare audienta a fost cea din 1936, cand in tribuna au fost prezenti 15.000 de spectatori, iar cea mai mica in 1948 (10.000).

Generalul Gabriel Marinescu

            La inceputul anului 1936, este ales presedinte al clubului Gabriel "Gavrila" Marinescu, prefectul de politie a capitalei (functie pe care o detine pana pe 23 februarie 1937), un om foarte influent, si membru al camarilei regale. Sub conducerea sa, clubul va castiga campionatul in 1937, 1939 si 1940, ajungand si finalista a Cupei Romaniei in 1940, fiind singura data in istoria clubului cand atinge aceasta faza a competitiei. Finala o va juca cu Rapid, si datorita faptului ca in acele vremuri inca nu se jucau cu lovituri de departajare in cazul unui meci egal dupa 90 de minute, finala sa jucat de patru ori pana cand sa se ajunga in final la victoria feroviarilor. Era  recunoscut faptul ca, chiar daca in campionat erau pe plus la numarul de victorii in meciurile directe cu rivala lor de moarte Rapid, in Cupa Romaniei venusistii isi crease un adevarat  complex in fata giulestenilor. Fiind eliminati de catre rapidisti in cinci intalniri consecutive, si toate in semifinale (1937, 1938, 1939, 1941, 1942), sase daca luam in calcul si finala din 1940 . Cu toate ca norocul nu prea le-a suras in Cupa Romaniei, in campionat Venus era una dintre cele mai galonate echipe. De fapt pe langa cele trei campionate castigate sub conducerea lui Marinescu si cel din sezonul 1918-1920, venusisti au mai castigat campionatul si in 1921, 1929, 1932, 1934, fiind singura echipa care se putea bate de la egal la egel cu puternica Ripensia Timisoara. Trebuie spus ca in Cupa Romaniei, au mai avut si alte prezente in afara celor prezentate mai sus:
- 1934, este eliminata in sferturi de catre castigatoarea din acel an, Ripensia Timisoara.
- 1935, este eliminata tot de Ripensia dar de data aceasta in semifinale.
- 1936, este eliminata de catre Juventus Bucuresti in sferturi de finala.
- 1943, este eliminata de catre Unirea Tricolor Bucuresti in saisprezecimi.
 Venus este prima echipa din Romania care participa la un tuneu final european, in celebra Cupa Mitropa (CEC), care dupa multi specialisti este considerata predecesoarea  Cupei Campionilor Europeni. Participarea a venit in 1937, cand in calitate de campioana a Romaniei, intra in optimile competitiei, si unde o va intalnii pe puternica echipa maghiara Ujpesti TE. Prima mansa s-a jucat pe 13 iunie la Bucuresti pe Arena Venus, meci pe care romanii il pierd cu 4-6, urmand ca pe 20 iunie sa se joace returul la Budapesta. In Ungaria, Venus nu rezista puternicei echipe budapestane si pierde mai categoric ca la Bucuresti, cu scorul de 4-1. Doi ani mai tarziu, dupa ce castiga campionatul Romaniei participa din nou in Cupa Mitropa, dar de data aceasta competitia incepe direct cu sferturile de finala. Aici o intalneste pe Bologna AGC, si dupa un meci pe care-l pierde cu 0-1 la Bucuresti, in Italia, Venus pierde cu un no chance 5-0. Ultima ei participare in aceasta competitie este in 1940, de fapt ea este echipa cu cele mai multe participari. Din pacate si de aceasta data nu reuseste sa se califice mai departe, pierzand in ambele manse cu BSK Belgrad (OFK Belgrad), 3-0 in Iugoslavia si 0-1 la Bucuresti.

Franz Platko, pe vremea
cand apara poarta
lui FC Barcelona

        Dupa Al Doilea Razboi Mondial, Venus apare in sezonul 1946-1947, in Seria I a Diviziei B, unde la final va ocupa locul 5, iar sezonul urmator ajunge pe locul 15 si retrogradeaza in Divizia C. In anul 1948, sa dat o lege in care toate cluburile sportive erau obligate sa se afilieze cu un sindicat, asa ca fuzioneaza cu Uzinele Comunale Bucuresti devenind Venus UCB. Incepe sezonul 1948-1949, in Seria a IV-a a Diviziei C, iar din cauza problemelor financiare se afiliaza cu Institutului de Cercetari si Amenajari Silvice (ICAS). In luna februarie a anului 1949, Venus primeste lovitura fatala, Divizia C se desfiinteaza temporar iar echipele ramase se duc fie in campionatele regionale fie sunt promovate in Divizia B, dar unele printre care si Venus, inceteaza sa mai existe.
            Printre jucatorii importanti care a activat aici ii putem numara pe: Mircea David (celebrul Il Dio), Lazar Sfera, Juhasz, Tudor Vladimirescu, Alfred Eisenbeisser, fratii Valcov (Colea, Petea si Vodolea), "Bombardierul" Iuliu Bodola, Costantin Humis, Silviu Ploiesteanu si multi alti. Poate cel mai cunoscut antrenor care a activat aici este ungurul Franz Platko, cel care inainte de a prelua-o pe Venus, a antrenat-o pe FC Barcelona. Printre alte echipe antrenate de Platko putem gasi nume celebre ca: Colo Colo, CA River Plate si  Boca Juniors.

Emblema Chinezului
Timisoara

                   Chinezul Timisoara. A fost infiintat in 1910, de catre muncitorii de la caile ferate, sub numele unguresc Kinizsi, care in romaneste tradus inseamna Chinezul. Numele vine de la marele Pavel (Paul) Chinezul, general al armatei lui Matei Corvin, si comite al Timisoarei intre anii 1478-1494. "Chinezul" fiind un derivat prin etimologie polulara a titlului de cneaz (nobil), cuvant preluat de la slavi. Culorile clubului feroviar erau alb-violet, iar emblema era de culoare violet cu o dunga alba pe mijloc, si tot in mijlocul ei este infatisat o mana ce tine o piatra de moara. Acea mana face referire la legenda in care regele Matias Corvin aflat la vanatoare, se opreste la o moara unde Pavel Chinezu lucra ca ucenic, si cere niste apa. Pavel ca sa isi arate forta, ii serveste regelui pe o piatra de moara, o cupa cu apa. Impresionat de puterea sa, Matei Corvin decide sa il ia in serviciul sau. De fap emblema clubului aduce putin cu blazonul comitelui, pe care e  reprezentata tot o mana, doar ca de data asta in mana se afla o sabie si nu o piatra de moara. Se spune ca  locul nasteii lui Pavel Chinezu, si a intamplarii cu regele Ungariei, ar fi localitatea Satchinez din judetul Timis.

               Ca sa nu intru prea mult in povesti despre Pavel Chinezu, mai jos am postat doua videoclipuri in care se prezinta ceva istorisiri despre el.

         Acum revenind la echipa, ea juca meciurile pe un teren din spatele Garii de Nord, iar pe 12 octombrie 1913, s-a inaugurat prima arena sportiva a clubului, si care a fost construita de catre muncitorii feroviari sub conducerea ing. Arnold Iacobi. In perioada in care Timisoara apartinea de Imperiul Austro-Ungar, aceasta arena purta numele Kinizsi, iar prin 1933, echipa va juca pe stadionul  Banatul, stadion ce azi se numeste CFR.

Stadionul CFR, din Timisoara

Ce-i drept nu stiu cu exactitate daca e unul si acelasi stadion. Se spune ca ambele erau amplasate undeva in spatele Garii de Nord, dar din ce am mai citit eu, stiu ca Stadionul Banatul a fost construit in 1933 si nu in 1913. Aici pe langa Chinezul a mai jucat atat CAT-ul cat si Banatul Timisoara. E foarte posibil ca Stadionul Banatul sa fie construit chiar pe vechea arena a Chinezului, si sa fie una si aceeasi pana la urma. Mai trebuie mentionat aici ca stadionul avea si are o capacitae ce 7.000 de locuri si ca astazi aici mai joaca doar echipa CFR Timisoara.  Prima aparitie in public a echipei a fost un an mai tarziu dupa infiintare, mai exact pe 6 mai 1911, unde a sustinut un meci impotriva echipei de tineret a CAT-ului, partida pe care o pierde cu 11-0. De la inceput clubul, s-a orientat in a aduce jucatori importanti de la puternicile echipe budapestane, ajungand aici jucatori ca: Bauer, Szidon, Szednicsek, Wurfer, Iszer si Schaller, unii dintre ei sunt fosti si viitori internationali maghiari.

Imagine din 1 iunie 1914, reprezentand in randul de jos pe echipa Chinezului,
iar sus pe cei de la Tatabanya Sport Klub

           In anul 1914, castiga campionatul Ungariei de Sud si impreuna cu echipa Tatabanya Sport Klub va fi declarata cea mai buna echipa provinciala din acel an. Daca in timpul Primului Razboi Mondial, in Romania sa oprit orice competitie fotbalistica, in Ungaria nu. Aici s-a organizat competitia ce poarta numele Cupa de Razboi, unde participa pe langa marile forte ale Ungariei si clubul timisorean, reusind sa se claseze la final pe un meritoriu loc 4. In 1918, reuseste sa castige Campionatul de Razboi al Ungariei de Sud, si tot in acel an la Timisoara are loc un meci, cu o audienta de 10.000 de spectatori, intre o selectionata a Ungariei si una a Ungariei de Sud. Dupa 1918, Banatul se uneste cu Romania, iar echipa va avea de asteptat trei ani pana sa joace intr-o competitie centralizata, iar asta se intampla abia atunci cand se va infiinta Divizia A (1921). In 1921, dupa ce castiga campionatul regional, se califica la turneul final al Diviziei A, unde avea sa o intalneasca in sferturi pe SG Sibiu, dar cum sibienii nu se prezinta Chinezul se califica la "masa verde" mai departe in semifinala. Aici o intalneste pe AMEFA Arad si o invinge cu 2-1, calificandu-se astfel in finala pe care o castiga cu 5-1 in fata Victoriei Cluj, devenind prima campioana a Romaniei in sistemul pre-divizionar.
          Urmatorul succes il are in sezonul urmator cand, din nou e incoronata Regina a Romaniei, peformanta ce o reuseste si inca patru ani la rand: 1924, 1925, 1926,1927. Fiind prima echipa din Romania care a castigat campionatul de sase ori consecutiv, performanta egalata doar de Steaua anilor '90.

Chinezul inaintea finalei cu CAO, din 17 august 1924,
finala castigata cu 4-1

         Prin 1927, clubul intra intr-o criza financiara din cauza datoriilor pe care le avea pe la diferite banci. O alta lovitura pe care o primeste este numarul membrilor cotizanti in mare scadere fata de anii precedenti. Numarul sustinatorilor echipei in 1926 era de patru ori mai mare decat in 1928, cand mai ramasese doar 284 de membrii care cotizau. Asa ca, conducerea clubului luase decizia de a organiza mai multe meciuri internationale, in speranta ca aceste meciuri le va imbunatatii situatia financiara deja foarte precara.

Mihai Tanzer

        Insa la turneul final din 1928,  cand se afla in sferturi de finala, Chinezul va trimite pe teren in meciul cu Soimii Sibiu, echipa a II-a, deoarece in aceeasi zi avea programat un meci cu austiecii de la WAC Viena. Dupa un meci terminat la egalitate cu echipa sibiana, urmeaza rejucarea de a doua zi (2 iulie) si pe care echipa a II-a a banatenilor o pierde in prelungiri cu 4-3, astfel pierzand sansa de a mai spera la titlu cu numarul 7. La finalul acestui sezon, echipa se destreama, o parte dintre jucatori aleg sa mearga la cluburi profesioniste din strainatate, iar o parte din conducere printre care dr. Cornel Lazar si ing. Dionisie Balasz, decid sa paraseasca clubul si sa puna bazele unui alt mare club, Ripensia Timisoara. Si cu toate acestea echipa va continua sa existe, dar fara a mai avea stralucirea de alta data. In aceasta perioda, de aici s-au ridicat in fotbalul mare jucatori valorosi precum Ladislau Raffinsky, Budolf Burger, Iosif Petschowsky si multi altii.
         In 1933-1934, Chinezul Timisoara apare in Seria I a primei divizii, iar sezonul urmator ocupa locul 5 in Divizia A, sezon in care campionatul va avea pentru prima data o singura serie. Prin august 1936, chinezii vor fuziona cu ILSA Timisoara in speranta ca, clubul se va redresa financiar, dar din pacate in 1939, va retrograda, fiind la egalitate de puncte cu Sportul Studentesc dar cu un golaveraj mai slab, terminand pe locul 10, loc ce era retrogradabil. In 1941 va fuziona cu CA Timisoara (CAT), pastrandu-si totodata celebrul nume, iar dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial va fuziona din nou cu Clubul Atletic Muncitoresc Timisoara, formand Chinezul CAMT. Sub aceasta denumire activeaza pana in 1946, cand din numele echipei va disparea "Chinezul" si va  ramane doar CAM Timisoara. Ultima oara cand mai apare este in sezonul 1948-1949 al Divizia B, cand termina pe locul 13 din 14 echipe, iar dupa asta se desfiinteaza.
       In Cupa Romaniei, si ea infintata in 1933, Chinezul va avea urmatorul parcurs:
- sezonul 1933-1934. Trece in saisprezecimi de Avantul Buzau cu scorul de 2-1, dare se opreste in optimi deoarece Venus Bucuresti o invinge cu 7-5.
- sezonul 1934-1935. In saisprezecimi invinge Vitrometan Medias cu 6-0 si se califica mai departe in optimi. Aici ii vor astepta mai vechea cunostinta CAO, care vor razbuna finala campionatului din 1924, invingandu-i pe banateni cu acelas scor cu care in acea finala au fost si ei invinsi, 4-1.
- sezonul 1935-1936. Aici o invinge cu 2-1 pe Dacia Unirea Braila, tot in saisprezecimi, dar in optimi concitadina "victimei" precedente, Franco-Romana Braila se "razbuna" si o invinge cu 3-1 pe Chinezul.
- sezonul 1936-1937. Acest sezon fiind si unul dintre cele mai scurte, deoarece este eliminata chiar din primul meci de catre Venus Bucuresti cu scorul de 2-1.
- sezonul 1937-1938. Daca sezonul trecut a fost unul cu un parcurs foarte scurt in aceasta competitie, ei bine, acest sezon e unul ceva mai lung. Incepe in saisprezecimi unde trece de bucurestenii de la Adesgo cu 2-0, ajunge in optimi si da de Franco-Romana Braila pe care o invinge cu 3-1 si se opreste in sferturi unde o intalneste pe Rapid Bucuresti in fata caruia pierde cu 5-3.
- sezonul 1938-1939. O invinge in saisprezecimi pe Crisasa Oradea cu 6-2, dar este eliminata in optimi de catre celebra Venus Bucuresti cu sorul de 2-3.
- sezonul 1940-1941. Aici nu prea sunt multe de spus, deoarece sunt eliminati din primul meci, cu scorul de 5-2, meci ce l-au sustinut in compania lui cu UM Cugir.
- sezonul 1941-1942. La fel ca in sezonul 1937-1938, Chinezul, acum sub denumirea Chinezul CAM Timisoara, reuseste sa atinga sferturile de finala, dupa ce trece pe rand de: CFR Timisoara (2-1), Gloria Arad (7-1) si pierde 2-5 meciul cu Universitatea Cluj, echipa care intre timp, datorita faptului ca Romania a fost obligata sa cedeze Ungariei zona cunoscuta ca Transilvania de Nord, s-a mutat la Sibiu.

Jeno Konrad

- sezonul 1947-1948. Ei dragi mei! In Cupa Romaniei, acest sezon e cel mai lung pe care l-a avut Chinezul vreodata. Dar cum in 1946, se renunta la numele "Chinezul", echipa va participa aici sub denumirea CAM Timisoara (CAMT). Incepe cu saisprezecimile, unde o invinge pe Libertatea Oradea (CAO) cu 2-0, ajunge in optim si o intalneste pe Steaua, o invinge si pe ea cu cu 3-1 si se califica in sferturile de finala.Trece si de sferturi dupa ce o bate pe CFR Turda cu 3-2, dar pierte in semifinale in fata UTA-ei (ITA), scor 6-0.
 - sezonul 1948-1949. Acesta este si ultimul sezon cand echipa mai apare, atat in aceasta competitie cat si in celelalte. Castiga meciul din saisprezecimi cu UTA, invingand-o cu 2-1, si se califica in optimi unde pierde cu 4-0 in fata lui CFR Timisoara.
          Acum nu imi mai ramane decat sa pomenesc pe cativa dintre mari jucatori care au activat la Chinezul Timisoara: Mihai Tanzer, William Zambory, Balasz Hoksary, Rudolf "Rudy" Wetzer, Eugen Lakatos, Emerich Vogl. Ladislau Raffinsky, Iosif Petschowsky si multi altii. Cel mai cunoscut antrenor care a antrenat aici e ungurul Jeno Konrad (Eugen Konrad), fost jucator la MTK Budapesta, si un foarte respectat antrenor in Germania, Franta si Italia.

Emblema Ripensia
Timisoara

                      Ripensia Timisoara. Totul incepe in vara anului 1928, cand gravele probleme financiare ale Chinezului Timisoara si eliminarea din sferturile campionatului Romaniei, l-a determinat pe presedintele grupari, dr. Cornel Lazar, sa demisioneze. Pentru ca in acea perioada cluburile profesioniste din afara ii tentau pe marea majoritate a fotbalistilor de pe la noi, lucru ce a contribuit si la destramarea Chinezului deoarece multi fotbalisti de aici au plecat in strainatate, il face pe administratorul financiar al judetului Timis-Torontal, dr. Cornel Lazar sa organizeze  pe de 21 si 22 octombrie 1928, adunarea generala de constituire a primului club de fotbal profesionist din Romania. Adunarea s-a tinut in sala Primariei din Timisoara, iar printre membri importanti se aflau: avocatul Liviu Iuga, Aurel Lucaciu, dr. Coriolan Balan, Aurel Reda, inginerul Dionisie Balasz, si el fost membru in conducerea Chinezului iar la noua grupare va ocupa functia de secretar-general, dr. Frenkel, Adam Cucu, si multi alti. Printre acestia se mai afla si, atentie, ing. Traian Vuia. Acuma sa nu credeti ca e vorba de celebrul avocat si inventator Traian Vuia, cel care a construit primul aparat de zbor, este doar o coincidenta de nume. Vuia al Ripensiei era de profesie inginer si gazetar la ziarul Vestul, unde scria sub pseudonimul "Dopping", el ocupand in noul club si functia de secretar.

      S-a pus in discutie si problema numelui pe care avea sa il aiba noua echipa, asa ca inginerul cadastral Adam Cucu a propus numele "Ripensia", deoacere credea el, ca in timpul ocupatiei Imperiului Roman, teritoriul de azi al Banatului s-ar fii aflat inclus in provincia Dacia Ripensis. Dar de fapt, in realitate Dacia Ripensis nu s-a aflat niciodata pe teritoriul Romaniei, ea fiind amplasata la Sud de Dunare, undeva intre Raul Iskar (Bulgaria) si Raul Timok (Serbia), iar capitala provinciei era Ratiaria ( la 27 km de Vidin). Denumirea provinciei ( Dacia Ripensis) in traducere ar insemna ceva de genul "Dacia de la maturile Dunarii", iar aici se spune ca s-ar fi nascut imparatul roman Galerius.
          Culorile care sa reprezinte clubul, s-au ales a fi galben si rosu, iar emblema era de forma un disc cu dungi in culorile echipei. In centru ei aflandu-se si un blazon ce semana mult cu blazonul Banatului, numai ca in blazonul de pe emblema se mai afla reprezentat un leu. Trebuie sa fac o precizare, pentru ca am vazut pe internet o gramada de imagini cu emblema Ripensiei editata in dungi alb-violet, ceea ce e total eronat, adevarata emblema a clubului Ripensia este cea de mai sus, in dungi galbene si rosii.  In ceea ce priveste echipamentul de joc, el consta in tricou galben-rosu , sort alb (in alte ocazii erau de culoare albastra) si jambiere galbene sau rosii.

Tribuna stadionului UMT

Terenul pe care echipa se antrena era cel de pe Arena Banatul, iar mai tarziu isi vor desfasura meciurile de acasa pe Stadionul Electrica, azi UMT.
       Acum revenind la echipa, adaug faptul ca datorita statutului de echipa profesionista, Ripensiei nu i sa permis sa participe in campionatul national pana in 1932. In tot acest timp clubul timisorean nu a stat degeaba, de exemplu, pe 1 decembrie 1930, a fost invitata la Belgrad sa joace un meci in compania puternicei Beogradsky SK  (OFK Belgrad), meci care s-a terminat la egalitate 2-2, dupa ce la pauza Ripi, ca asa o alintau suporterii ei pe Ripensia, conduceau cu 2-0. Alte meciuri importante tot in acel an au fost: 1-3 cu WAC Viena si 3-6 impotriva unei selectionate a Belgradului, infrangeri care sau datorat in mare parte lipsei de conditie fizica a jucatorilor. Cei drept inca se mai lucra la echipa, conducerea propunandu-si sa readuca la Timisoara mare majoritate a fostilor "chinezi" plecati in strainatate. Pe plan local, timisorenii au disputa un meci cu combinata AMEFA-Gloria din Arad, si pe care o va invinge cu 3-2.

Ripensia-Marine Toulon. Imagine de la un turneu in Franta 1932.
Echipa timisoreana fiind cea din randul de jos.

Echipa Ripensia alaturi de presedintele clubului dr. Cornel Lazar,
primar al Timisoarei in 18.06.1932 - 17.12.1932.

          Odata cu sezonul 1932-1933, Ripi isi face debutul in Diviziei A, acesta fiind si primul sezon cand campionatul se va disputa in sistem divizionar. Dupa ce castiga Seria I a Diviziei A, galben-rosii va juca finala campionatului cu Universitatea Cluj, castigatoarea Seriei II, si pe care o va invinge cu scorul total de 5-3, astfel devenind campiona a Romaniei.

Ripi in 1934

     In sezonul urmator castiga Seria II a campionatului si o va intalni in finala pe castigatoarea Seriei I, Venus Bucuresti. Nu va reusi in dubla mansa sa faca fata bucurestenilor si va pierde finala cu scorul general de 8-5, intr-o finala in care diferenta au facut-o fratii Valcov, inscriind sapte goluri din cele opt date de catre Venus. Totusi nu termina sezonul cu mana goala, si castiga prima editie a Cupei Romaniei, invingand-o in finala de pe Stadionul ONEF (ANEF sau  mai tarziu Republicii), pe Universitatea Cluj cu scorul de 5-0. Sezonul 1934-1935, este primul care se disputa intr-o singura serie formata din 12 echipe, si la finalul careia o castiga la trei puncte de locul 2 si 3 (CAO respectiv Venus), devenind pentru a doua oara campioana a Romaniei. In ce priveste Cupa Romaniei, Ripensia ajunge din nou in finala dar o pierde in fata Rapidului cu 5-6, dupa ce arbitrul nu i-a validat un gol perfect valabil. Urmeaza sezonul 1935-1936, si este cel in care se realizeaza primul event din istorie. "Actorul" principal, Ripi! Castiga campionatul la doua puncte de locul 2 si finala cupei cu 5-1 in fata Unirei Tricolor Bucuresti, meci ce sa disputat de aceasta data pe Arena Venus.
In sezonul 1936-1937, se claseaza la finalul campionatului pe locul 3 la 5 puncte de campioana Venus Bucuresti, iar in cupa pierde finala in fata Rapidului cu scorul de 5-1. Sezonul urmator, Divizia A se disputa din nou in doua serii, iar castigatoarele celor doua serii vor juca finala cu tur si retur. Castigatoarele erau Ripensia si Rapid, iar castigatorii dublei manse au fost timisorenii dupa ce i-au batut pe ceferisti cu 2-0 in ambele meciuri. In cupa situatia nu a fost asa roz, ei fiind eliminati inca din saisprezecimi de catre Juventus Bucuresti cu scorul de 5-1. Spre sfarsitul luni iulie este invitata sa participe in calitate de campioana a Romaniei la Cupa Mitropa. Initial avuse ca adversar pe puternica echipa maghiara Ujpesti FC, asta pentru ca atunci cand se anuntase meciurile care urmau sa se joace, nu se stia campioana noastra, Romania avand in aceasta editie doua reprezentante. Asa ca, dupa ce castiga campionatul, isi afla si adversarul pe care il va intalnii pe 29 iunie la Bucuresti. Spun la Bucuresti deoarece stadionul timisorenilor nu era adegvat sa tina un asemenea meci, iar FRFA propune ca meciul sa se dispute pe Arena Venus. Adversarii in cele din urma s-a decis a fi FC Milan, nimeni alta decat AC Milan de astazi, si in fata careia, reuseste in primul meci sa o invinga cu 3-0, urmand ca o saptamana mai tarziu sa faca deplasarea in Italia. La italieni acasa pierde cu 3-1, dar gratie golului inscris in deplasare se califica mai departe in sferturile de finala ale competitiei unde o vor intalni pe Ferncvarosi TC cu care vor pierde ambele manse, 4-5 respectiv 1-4. Aceasta fiind si singura participare a Ripensiei intr-o cupa europeana.

Ripensia-FC Milan in optimile Cupei Mitropa.
Inaintea meciului sustinul pe Arena Venus.

In sezonul 1938-1939, Divizia A revine la o singura serie a cate 12 echipe, sezon in care Ripi termina pe locul 2 la 9 puncte de locul 1 ocupat de rivala Venus. Situatia din Cupa Romaniei este identica cu cea din editia trecuta, unde este eliminata din nou in saisprezecimi, dar de data aceasta de catre Rapid Bucuresti.
Sezonul urmator, se claseaza la finalul campionatului pe locul 6, tot la 9 puncte de campioana, iar in cupa continua acelas, deja obicei, eliminare inca din saisprezecimi, "vinovatul", Dragos Voda Cernauti, scorul 4-3. Urmeaza sezonul 1940-1941, pe care il termina ceva mai bine fata de cel precedent, clasandu-se pe 3 dupa Unirea Tricolor si Rapid, iar in cupa pierde cu 3-2 in fata Crisanei CFR Arad si este eliminata, din nou in primul meci. In 1941, in urma unui meci intre Ripensia '31 si Ripensia '41, s-a cantat si imnul echipei pentru prima data:

                            Imnul Ripensiei


                    Cu mers vioi si sufletul curat,
                    Cu trupul sanatos de sport si soare,
                   Avant de tinerete-ncununat
                   Cu a neamului vigoare...


                    In noi traieste, vie, gloria,
                    Si-a tarii faima-n larguri de hotare,
                    Pastram un gand si-un vis: Victoria
                    Si-n vremuri viitoare!


                    Ripensia, elan de neanfrant,
                    Cu duhul patriei si cu mandria,
                    Ripensia,strabunule cuvant,
                    Din lumilor un nume, Romania!


                                          Versuri: Grigore Bugarin.    Compozitor: George Pavel.

    Dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial, din cauza unor probleme financiare si a comunistilor, Ripensia va juca doar in diviziile inferioara. Sezonul 1946-1947, o gaseste pe Ripi in Seria V a Divizia C, unde la final se califica in Divizia B, iar aici, in sezonul urmator termina pe locul 8 al Seriei III. Dupa asta datorita faptului ca echipa nu mai avea sustinere, Ripi dispare fuzionand cu "tranvaistii" de la  Electrica Timisoara, echipa care la randul ei se va desfiinta si ea prin 1999.
    Mai trebuie spus ca pe timpul razboiului ripensisti au participat in Seria I a Cupei Eroilor, competitie neoficiala care avea menirea sa inlocuiasca divizia secunda intre anii 1942 si 1944.

Cupa Eroilor.

Serie I

Pd

W

D

L

F : A

Pts

1.	UD Resiţa	14	11	1	2	57:18	23
2.	CFR Timişoara	14	6	3	5	35:24	15
3.	Vulturii Textila Lugoj	14	7	1	6	33:26	15
4.	Ripensia Timişoara	14	5	3	6	39:31	13
5.	Crişana CFR Arad	14	6	1	7	31:50	13
6.	SSM Resiţa	14	6	1	7	25:31	13
7.	Gloria Arad	14	5	1	8	18:43	11
8.	Mica Brad	14	4	1	9	19:34	9

In Cupa Romaniei a mai aparut de doua ori, in 1943, unde  a fost eliminata in prelungiri de catre UDM Resita cu 2-3, tot in saisprezecimi, si in sezonul 1947-1948, acesta fiind si ultima s-a aparitie in aceasta competitie, unde la fel ca mai inainte a fost eliminata din primul meci, dar de ITA Arad (UTA).

Stefan Dobay

  Si asa se incheie istoriat uneia dintre cele mai mari si mai iubite cluburi pe care  fotbalul romanesc le-a avut. Se spune ca oriunde mergea Ripi, se crea un real interes in randul populatiei, multi se inghesuiau sa vada celebrul joc al galben-rosilor, care faceau recorduri de audienta pe orice arena jucau. Ripensia era cunoscuta pentru jocul ei foarte ofensiv, si pentru celebrul "sfert de ora" in care ripensiti efectiv isi sufocau adversari, era o perioda in care se organizau foarte bine atat tehnic cat si tactic, jucand la efort maxim. De cele mai multe ori acel "sfert de ora" decidea rezultatul partidei, si nu era declansat la o perioada anume a partidei, ci doar atunci cand jucatorii considarau ca e necesar. Pisti Covaci spunea: "pe planul jocului, Ripensia a insemnat un stil aparte, dominat de ideea ofensivei si a luptei pentru victorie, dar si o scoala de fotbal evidentiind virtute, spirit de combativitate, o tehnica rafinata, daruire si elan”.
         Din cate stiu eu in primii ani antrenorul echipei a fost nimeni altul decat celebrul Eugen Konrad, cunoscut si ca Jeno Konrad cel care a antrenat-o si pe Chinezul, iar cu el pe banca Ripi a castigat primul titlu de campioana. Printre jucatori remarcabili care au activat aici se numara: Mihai Tanzer, Dumitru Pavlovici, Nicolae Simantoc, Rudolf Burger, Rudy Wetzer, Gheorghe "Ghita" Ciolac, Balasz Hoksary, Alexandru  Schwartz, Gratian Sepi, Eugen Lakatos, Ladislau Raffinsky si multi alti. Poate cel mai mare fotbalist care ajucat aici este Stefan Dobay, cel care cu puternicul sau sut a rupt plasa portii adverse, intr-un meci cu Juventus Bucuresti. El era marea vedeta a timpului sau! In tricoul galben-rosilor, a castigat de patru ori campionatul Romaniei, doua cupe si de patru ori a fost declarat golgheterul campionatului. Dupa ce sa retras din activitatea de jucator, sa apucat de antrenorat, antrenand echipe ca: Gaz Metan Medias,  CS Targu Mures, Dinamo Bucuresti, CFR Cluj, UTA si Steaua Bucuresti cu care are singurele performante ca antrenor, castigand cupa in 1955 si campionatul in 1956.
      Citeam candva (cred ca prin 2006 sau 2007) ca un anume domn, cred ca il chema Sorin Badea, incerca sa caute actiunile clubului Ripensia si sa o reanfiinteze. Un lucru minunat zic eu! Ar fi frumos sa vezi din nou "la viata" echipe ca Ripensia, Venus, Chinezul, CAO sau Olympia. Acum poate exagerez putin dar cui nu i-ar place sa vada niste meciuri gen Steaua-Ripensia, Rapid-Venus, Dinamo-Chinezul, sau o CFR-CAO, chiar daca aceste echipe nu ar mai fii fost ce erau odata, numele si traditia lor spune totul. Cum spuneam, poate exagerez dar asta ar un vis frumos pentru mine, si cred ca fiecare are dreptul sa viseze, nu?. Chiar vorbeam cu cineva la un moment dat atunci cand Poli Timisoara pierduse palmaresul, ca daca nu era sa o rezolve cu Zambon, ar fi fost fain sa dea ceva bani Marian Iancu si sa caute actiunile clubului Chinezul, sa le cumpere si sa o reinfiinteze. Asa se recapata cu acele, "interzise", culori alb-violet si ca bonus un palmares super. Asta fiind doar o parere de-a mea! In fine! Eu inchei aici povestea, am vrut doar sa mai aduc aminte de marile forte  ce dominau campionatul Romaniei in perioada interbelica. Pe langa acestea trei de mai inainte, a mai eixstat si alte cluburi care erau considerate foarte puternice, poate nu la fel de tari ca cele trei, dar puternice si ele. Acestea erau: Rapid, Juventus, CAO, Unirea Tricolor s.a.

                                                 Emblema Prahovei Ploiesti, fosta United!