Rapid (file din poveste)

         Salutare prieteni. Acum, dupa foarte mult timp, m-am hotarat a ma apuc sa scriu din nou pe acest blog. Zilele astea m-am tot gandit cu povestea care-i echipe sa incep, si am decis ca aceasta sa fie despre echipa Rapid Bucuresti. De ce? Pentru ca este cea mai veche dintre cele trei mari echipe bucurestene. Bine-nteles ca urmatoarele articole vor fi despre Steaua si Dinamo, si asta in functie de anul infiintarii. Bun, acum hai sa ne intoarcem la povestea noastra.

Emblema Rapid

Totul incepe in vara anului 1923, 11 iulie mai exact, cand  un grup de muncitori, functionari si maistri de la Atelierele Grivita au hotarat infiintare unei grupari sportive denumita atunci Clubul Sportiv CFR, si incadrat ulterior in AGSC-CFR care, si-a inceput activitatea cu sectia de fotbal si una de lupte. Primul comitet de conducere a fost  ales cateva zile mai tarziu, pe 25 iunie, la adunarea care a avut loc in sala scoali primare din cartierul Giulesti. Din primul comitet faceau parte maistrul Teofil Copaci (sau Covaci), care a fost ales si presedintele asociatiei, Grigorie Grigoriu, cel ce a fost si primul capitan al echipei de fotbal, D. Constantinescu, Geza Ginzer, T. Petre, Fr. Hladt, Aurel Kahane s.a. In luna septembrie al aceluias an s-a pus bazele echipei de fotbal care a luat nastere prin fuziunea a doua echipe, Excelsior Fotbal Club si echipa muncitorilor de la Rampa Militari, echipa care activa in cartier avand terenul  de joc si antrenament pe locul unde se afla astazi Gara Basarab. Legenda spune ca, culoare echipamentului de joc, visiniul, a fost aleasa de catre sotia lui Grigoriu (fost jucator la Venus Bucuresti 1918-1923) deoarece era mai usor de curatat, ea fiind cea care le-a croit echipamentul si tot ea era cea care le si spala atunci cand acestea se murdareau. Dar inainte de a continua hai sa ne oprim putin si la aceasta echipa Excelsior. In 1912, tot un grup de muncitor de la caile ferate infiinteaza aceasta echipa de fotbal punandu-i atunci numele de Victoria FC. In 1919 Victoria FC fuzioneaza cu clubul Silistra luand numele de Excelsior Fotbal Club, echipa ce reprezenta cartierul muncitoresc Steaua.

Vedere din Cartierul Muncitoresc Steaua

Curios sau nu, numele Steaua il va purta si mai marele rival de mai tarziu a Rapidului. Terenul de antrenament si joc era cel al Cercului Atletic Bucuresti (echipa infiintata in 1913, alte documente o dau ca infiintata in 1912), teren pe care va juca si CFR in primii sai ani de existenta. Excelsior FC are si o aparitie in cea de a noua editie a campionatului Romaniei (1920-1921) dar fara mari rezultate, ocupand penultimul loc din sapte echipe. Campionatul in acel an purta numele de Cupa Jean Luca P. Niculescu si a fost castigata de catre Venus Bucuresti, o alta mare rivala a Rapidului, azi disparuta. Doi ani mai tarziu o parte  din conducerea echipei: Em. Dobrescu, V. Constantinescu, Ghe.Marculescu si D. Itu, se hotarasc ca sa fuzioneze cu cei de la Rampa Militari (T.Stan, T. Petre, Ghe. Florescu, Gogu Alexandru) dand astfel nastere AGSC-CFR Bucuresti, echipa ce este cunoscuta in ziua de azi ca Rapid Bucuresti.

             Clasamentul final al campionatului Romanesc in 1920-1921

Poz.	Echipa	J.	P.C.	P.P.
1	Venus București	11	17	5
2	Educația Fizică	11	17	5
3	Tricolor București	12	15	9
4	Colțea FC București	12	11	13
5	Prahova Ploiești	12	11	13
6	Excelsior București	12	5	19
7	Speciala București	12	4	20

   Educatie Fizica Bucuresti era echipa Scolii Militare de Educatie Fizica, iar Speciala Bucuresti era o combinata intre echipa Asociatiei Sportive de Drumuri si Poduri cu cea Sectiei Sportive Silvicultura. Ultimul meci dinte Venus si Educatie Fizica nu s-a mai juca deoarece cea de-a doua nu sa mai prezentat pierzand meciul la masa verde.

        Pana la 25 ianuarie 1925, CFR-ul va juca in campionatul districtual Bucuresti iar dupa aceasta data va fi exclusa din campionat datorita problemelor legate de jucatori si a lipsei echipamentului de joc. Incepand cu 1926, echipa va juca in Categoria a II a campionatului districtual, terminand in acel am pe locul 3. In 1930 castiga Categoria I a Diviziei de Promotie, competitie tot din cadrul campionatului districtual Bucuresti, si joaca barajul de promovare in Divizia de Onoare (Liga de Sud) cu ultima clasata din aceasta competitie Turda Bucuresti, echipa ce reprezenta  cartierul Ghencea, si ca o curiozitate era si o echipa militara exact ca si rivala de mai tarziu Steaua Bucuresti. Meciul s-a decis intr-o dubla mansa ambele castigate de catre feroviari cu 5-1 respectiv 5-0.

CFR Bucuresti in 1924

In vara anului 1932, "ciocanarii" (asa erau porecliti ceferisti) iau parte la nou infiintata Divizie A, primul in sistem divizionar, si care era impartita in doua serii iar castigatoarele celor doua serii jucau finala ce dadea campioana Romaniei. Surprinzator in meciul de debut ceferistii o vor intalni pe marea Ripensia Timisoara si pe care o vor bate cu 3-2, meciul jucandu-se pe 11 septembrie la Arena Roncomit.

Afisul meciului

Cu toate acestea echipa care castiga Seria I a Diviziei A este Ripensia, CFR terminand pe pozitia secunda, si tot ea este cea care castiga finala campionatului impotriva Universitatii Cluj. In sezonu 1933-1934, va juca tot in Seria I unde va intalni echipe precum Chinezul Timisoara, vice-campioana Universitatea Cluj sau Venus Bucuresti. Cu toate ca un an mai inainte facuse o impresie placuta, mai ales in tur, acum CFR va termina seria doar pe locul 4 iar de aici tot in jos. Anul acesta este si primul an de viata a Cupei Romaniei, competitie in care joaca si echipa feroviara, reusind sa treaca in saisprezecimi de Romania Cluj (1-2) dar se opreste in optimi fiind invinsa de AMEFA Arad cu scorul de 2-4.  Urmatorul an termina campionatul pe locul 10 din 12 echipe, iar in cupa  reuseste prima mare performanta din istoria sa, castigand competitia trecand pe rand de: CFR Simeria scor 2-4 (saisprezecimi), Societatea de Gimnastica Sibiu (optimi)  [ infiintata in 1913] scor 1-4, Pheonix Baia Mare (sferturi) scor 4-2, ILSA Timisoara (semifinala) scor de 3-2, Ripensia Timisoara (finala) scor 6-5. In sezonul 1935-1936, isi continua in campionat evolutia modesta terminand competitia pe pozitia a 7. Trebuie spus ca Rapid a avut, ca si in ziua de astazi, un inceput a campionatului in forta dar de aproape fiecare data il termina in scadere. Inconstanta asta a facut-o sa piarda multe ocazii de a castiga un campionat, terminand de 12 ori in istoria sa Divizia A pe locul 2. In cupa nu se lasa mai prejos si este eliminata chiar din saisprezecimi de fosta finalista Ripensia Timisoara, pierzand cu scorul de 2-3 pe terenul propriu. Singura satisfactie a ceferistilor fiind titlul de golgheter a campionatului castigat de Stefan Barbu, dand 23 de goluri din cele 552 date in acel sezon. Tot in aceasta perioda, la data de 1 iunie (' 36) incep lucrarile propriului stadionului si care se vroia a fi o copie la scara mai mica a stadionului echipei Arsenal Londra. "Potcoava" (asa era poreclit Stadionul Giulesti) proiectata si construita de catre arhitectul Gheorghe Dumitrescu a fost data in folosinta abia pe 10 iunie 1939, cand a fost inaugurat cu ocazia Ceferiadei, ce marca implinirea a 70 de ani de la punerea in circulatie a primului tren din Romania. La inaugurare au fost prezenti numeroase personalitati printre care "amatorul de mondenitati" MS Regele Carol al II-lea, fiul sau MS Regele Mihai I ( pe atunci Mare Voievod de Alba Iulia), Printul Paul al Greciei (cumnatul ASR Principesei Elisabeta, sora lui Carol II si viitoare regina a Greciei), membri ai camarilei regale, reprezentanti ai guvernului, persoane publice importante si delegati a mai mulor companii feroviare europene. Capacitatea stadionului era de 12.160 locuri.

In imagine se afla Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane dand binecuvantare MS Regelui Carol al II-lea.

     In campionatul din 1936-1937, editie in care va evolua sub numele de Rapid Bucuresti, asta odata cu preluarea echipei de la sindicat de catre Ministerul Transporturilor, "ciocanarii" vor termina pe locul al 2-lea la  in fata Ripensiei si la 2 puncte de campioana Venus Bucuresti, reusind sa castige si Cupa Romaniei in finala din 20 iunie de pe Stadionul ANEF, meci terminat cu 5-1 in fata Ripensiei. Si asta dupa ce reuseste sa treaca in saisprezecimi de marele CAO (3-1), in optimi de Jahn Cernauti (7-3), in sferturi de Victoria Cluj (2-3) iar in semifinala de Venus Bucuresti (5-1). Sezonul urmator, Divizia A revine la sistemul a doua serii a cate 10 echipe, iar castigatoarea titlului urma sa fie stabilita printr-o finala tur-retur.  Castigatoarele celor doua serii au fost Rapid respectiv Ripensia, iar finala a avut loc pe 15 (Bucuresti) si 22 august (Timisoara) ambele meciuri fiind castigate ce catre Ripi (asa era alintata Ripensia) cu 2-0. In Cupa situatia era aproape identica cu cea din anul precedent, o castiga in fata lui CAM Timisoara (5-1), nu inainte de a o invinge din nou in semifinale pe Venus Bucuresti (2-4). Trebuie spus ca in aceasta editie de cupa s-a realizat o premiera si anume CAM Timisoara a fost prima finalista a competitiei venita dintr-o divizie inferioara Diviziei A.
In urmatorii ani (pana in 1941) Rapid termina campionatul o data pe pozitia a 5 (1938-'39) si de doua ori  pe locul 2 in spatele lui Venus Bucuresti (1939-'40) si Unirei Tricolor Bucuresti (1940-'41).

            In Cupa Romaniei situatia a fost urmatoarea:

• 1938-'39, castiga finala (nu inainte de a o elimina intai pe Venus in semifinale) cu 2-0 in fata Sportului Studentesc;
• 1939-'40, castiga finala inpotriva Venusului  din Bucuresti (pentru prima data finalista a competitiei) dupa ce s-a rejucat de patru ori finala, deoarece in meciurile precedente s-a terminat de 3 ori la egalitate.
• 1940-'41, castiga finala impotriva Unirii Tricolor cu 4-3, iar lovitura de incepere a dost data cu o minge de fotbal gasita la cucerirea Tiraspolului, minge ce ii va fi inmanata la final. Sa nu uitam sa mentionam ca si in aceasta editie Venus este oprita tot de Rapid in semifinala.:)
• 1941-'42, Din cauza razboiului campionatul s-a intrerupt in schimb s-a desfasurat Campionatul Basarabiei sau Cupa Basarabiei, cum mai este cunoscuta, competitie pe care Rapid o va castigata (finala a jucat-o impotriva lui CFR Tr. Severin). Cupa Romaniei s-a tinut spre deosebire de campionat dar cu mai putine echipa fata de obicei. Finala a fost castigata tot de catre Rapid Bucuresti in compania Universitatii Sibiu (de fapt e U Cluj care din cauza razboiului s-a mutat la Sibiu) si deja ca un narav, "ciocanarii" ii elimina din nou pe venusisti in semifinale.
•  1942-'43, este eliminata in semifinale de catre Sportul Studentesc. Cum era inca in razboi, campionatul ramane in continuare suspendat iar in locul lui se tine o alta competitie numita "Campionatul de Rasboiu", castigata de catre FC Craiova, una dintre echipele despre care am sa vorbesc mai multe intr-un articol viitor.          

       Tot in aceasta perioada Rapid are si primul ei contact cu o competitie europeana si nu una oarecare, ci exclusivista Cupa Mitropa (Cupa Europei Centrale), cea care este considerata de catre unii  ca fiind bunica Champions League-ului. Aceasta cupa, este predecesoarea unei alte cupe de nivel international si una dintre cele mai vechi din lume, si anume Cupa Challenge infiintata in 1897 si care, este considerata a fi si precursoarea Cupei Austriei de astazi. Revenind la Cupa Mitropa (C.E.C.), ea s-a jucat pt prima data in 1927 si a fost castigata de catre Sparta Paga. In aceasta cupa au jucat echipele unor tari  precum Ungaria, Italia, Austria sau Cehoslovacia, tari ce erau crema fotbalului in acea perioada. In fine, prima noastra prezenta in aceasta competitie a fost in 1937 atunci cand campioana Venus a jucat in optimi cu ungurii de la Ujpest TE, pierzand ambele meciuri (se juca tur-retur). Urmatorul an este invitata sa participe pe langa Ripensia Timisoara (campioana Romaniei) si Rapid Bucuresti ambele cazand in optimi cu niste echipe foarte grele, Milan AS ( AC Milan) si Ujpest TE, o super putere de talie internationala in acea perioada. Initial se hotarase ca Rapid sa intalneasca Milanul iar Ripensia pe Ujpest, dar cum campionatul nostru se termina ceva mai tarziu si campioana Romaniei sa dovedit a fi echipa timisoreana, s-au schimbat adversarii.

           Optimi:

26.06.1938	Újpesti TE	- FC Rapid Bucureşti	4:1
03.07.1938	FC Rapid Bucureşti	- Újpesti TE	4:0

26.06.1938	FC Ripensia Timişoara	- Milan AS	3:0
03.07.1938	Milan AS	- FC Ripensia Timişoara	3:1

Meciul de la Bucuresti dintre Rapid si Ujpest este considerat unul dintre cele mai frumoase meciuri internationale a unei echipe de club romanesti daca nu cel mai frumos de pana atunci. In tur, dupa o deplasare obositoare (pe 19.06.'38 Rapid a jucat finala Cupei Romaniei)  "ciocanarii" sunt batuti cu 4-1, urmeand intalnirea de la Bucuresti unde nimeni nu banuia ce urma sa se intample. Practic nimeni nu le dadea vre-o sansa de calificare bucurestenilor, "O victorie a Rapidului e imposibila"  (Gazeta Sporturilor) avea sa spuna Sternberg, antrenorul budapestanilor. In prezenta a 20.000 de spectatori Rapid prinde o zi buna si cu un goalkeeper mare in poarta o umileste pe Ujpesti cu 4-0, astfel calificandu-se mai departe in sferturi unde o va intalni pe formatia italiana A.C. Genoa. Dupa meci toate ziarele ridicau in slavi echipele romanesti angrenate in C.E.C., "F.C. Rapid a realizat o performanta uluitoare" titra Timpul pe 5 iulie 1938.  In sferturi rapidistii sunt invinsi de catre italieni la Genoa cu 3-0, reusind totusi sa bata la Bucuresti cu 2-1 dar insuficient pentru a se califica mai departe.

     Sferturi:

10.07.1938	AC Genova 1893	- FC Rapid Bucureşti	3:0
17.07.1938	FC Rapid Bucureşti	- AC Genova 1893	2:1

10.07.1938	FC Ripensia Timişoara	- Ferencvárosi TC Budapest	4:5
17.07.1938	Ferencvárosi TC Budapest	- FC Ripensia Timişoara	4:1

      Anul urmator, Romaniei i se permite prezenta unei singure reprezentante iar aceasta era campioana Venus Bucuresti, care o intalneste in sferturi ( pt din acest stagiu incepea competitia anul acesta) pe Bologna AGC in fata caruia reuseste prima vitorie ei in aceasta competitie (1-0) dar pierde calificatea la italieni acasa fiind invinsa cu 5-0. In 1940, din cauza razboiului si a ultimilor modificari pe harta Europei din Cupa Mitropa se retrag echipele cehoslovace, austriece si italiene, ramanand a se juca o editie ceva mai mica cu echipe doar din Ungaria, care era membra fondatoare, Romania si Iugoslavia. De data aceasta vom avea din nou doua echipe intrate in competitie si anume Rapid si Venus Bucuresti, ambele cazand cu MTK Hungaria Budapesta (vice-campioana Ungariei) si BSK Beograd (vice campioana Iugoslaviei).
 
     Sferturi:

17.06.1940	Hungária FC Budapest	- FC Rapid Bucureşti	1:2
23.06.1940	FC Rapid Bucureşti	- Hungária FC Budapest	3:0

18.06.1940	BSK Beograd	- ASC Venus Bucureşti	3:0
24.06.1940	ASC Venus Bucureşti	- BSK Beograd	0:1

Feroviari castiga surprinzator cu 2-1 (ambele goluri inscrise de Sipos) in fata MTK-ului chiar pe stadionul Ulloi din Budapesta iar la Bucuresti pe ANEF o face si mai categoric invingand formatia maghiara cu 3-0 calificandu-se astfel mai departe in semifinala, singura din pacate, deoarece cealalta echipa romaneasca Venus este invinsa in ambele meciuri de catre iugoslavi.

    Semifinala:

30.06.1940	HŠK Građanski Zagreb	- FC Rapid Bucureşti	0:0
07.06.1940	FC Rapid Bucureşti	- HŠK Građanski Zagreb	0:0
	Play-off:
10.07.1940	HŠK Građanski Zagreb	- FC Rapid Bucureşti	1:1 a.e.t.

In semifinala giulestenii o vor intalni pe campioana Iugoslaviei Gradanski Zagreb, cea care 5 ani mai tarziu impreuma cu alte doua cluburi, HASK si Concordia (ambele din Zagreb) vor forma Dinamo Zagreb. Dupa doua meciuri terminate ambele 0-0 s-a mai jucat un al treilea meci la Subotica (azi in Serbia), regula pe atunci era sa se joace un al treilea meci pe teren neutru in caz de egalitate. Presa vremii spune ca acest meci a fost unul destul de tensionat si cu un arbitraj partinitor, dorindu-se eliminarea rapidistilor, si cu toate astea rezultatul avea sa se termine din nou la egalitate 1-1, ambele goluri fiind inscrise in prima repriza. Deoarece pe atunci nu exista regula loviturilor de departajare sa ajuns la loterie, iar echipa care a castigat calificarea a fost Rapid Bucuresti, astfel ajungand in finala programata pe 21 si 28 iulie in compania lui Ferencvaros TC Budapesta, finala care din cauza razboiului nu avea sa mai aiba loc. Astfel prima finala europeana din istoria echipelor romanesti, chiar daca competitia nu mai era de acelas nivel ca in anii trecuti, poate fi trecuta in dreptul Rapidului din Bucuresti.

Rapid Bucuresti in 1938

       Dupa razboi, 1946 mai exact, Divizia A este reluata desi initial se stabilise ca abia in '47 aceasta sa isi reanceapa activitatea. Pe data de 2 august Biroul Federal extraordinar decide ca, campionatul sa fie compus din 14 echipe dintre care patru sa fie din Bucuresti, doua din Cluj-Napoca, una din Arad si cate una dintre zonele (care se calificau la baraj): Resita - Petrosani, Craiova - Timisoara, Oradea - Tg. Mures si Galati - Ploiesti.  In acest sezon (1946-'47), Rapid incepe lupta in campionat impotriva unor nume precum Carmen Bucuresti, Juventus Bucuresti, Libertatea Oradea ( CAO ) sau ITA ( UTA ), dar nu reuseste sa termine mai sus de locul 3 la egalitate de puncte cu a doua clasata Carmen si la 11 puncte de locul 1 IT Arad, considerata a fi cea mai buna echipa a momentului. Pana in 1950, an in care clubul feroviar isi schimba numele in Locomotiva, echipa reuseste sa se mentina pe podium terminand pe 3 (1948) si pe 2 (1949 si 1950), urmand ca in 1951 sa vina necazul cel mare retrogradand in Divizia B, pierzand la golaveraj locul de salvare. Culmea, echipa care s-a salvat in fata giulestenilor era o tot o "Locomotiva", si anume cea din Tg. Mures. Exilul in B nu dureaza mult si se reantoarce in A doi ani mai tarziu, sezon in care termina pe locul 5 la 7 puncte de campioana CCA Bucuresti (Steaua). Anul 1954 ii aduce din nou retrogradarea clasandu-se pe locul 12 la 1 punct de ultima echipa salvata care este, surpriza, Locomotiva de pe Mures. In 1956 promoveaza din nou, termina pe locul 4 iar anul urmator la sfarsitul competitiei isi schimba denumire in Rapid. Din sezonul 1958-'59 si pana in sezonul 1963-'64, feroviarii oscileaza intre locurile 10 si 2, si tot in aceasta perioada incep sa aiba si performante international-regionale, si anume castiga doua Cupe Balcanice, competitie ce era infiintata in 1961 si destinata cluburile de fotbal din Albania, Bulgaria, Grecia, Iugoslavia, Romania si Turcia. Am vazut pe unele site-uri rapidiste pe unii spunand ca Rapid ar fi prima echipa ce a castigat o competitie europeana, facand aluzie la prima Cupa Balcanica castigata de ei. Este total gresit! Prima care a castigat o asemenea competitie a fost Steaugul Rosu Brasov aka FC BRASOV, iar asta se intampla chiar in prima editie a acestei cupe. Prima finala castigata a Rapidului are loc in 1963-64, in fata bulgarilor de la Spartak Plovdiv dupa 1-1 in deplasare si 2-0 pe Giulesti. In aceasta editie sa intamplat si un lucru inedit si anume, turcii de la Besiktas avand meci in deplasare cu Rapid si cu Dinamo Tirana le propune celor doua echipe sa dispute meciurile cu ele la o zi distanta una de alta. Apropiindu-se ziua meciurilor realizeaza ca nu pot sa joace cu aceeasi echipa in ambele partide asa ca echipa de baza o trimite la Bucuresti si pe cea de juniori la Tirana, dar cum pana in capitala Albanie drumul a durat mai mult de cat s-ar fi asteptat, turcii au cerut ca sa se amane jocul cu o zi astfel Besiktas a devenit poate prima echipa din lume (cu siguranta prima in aceasta competitie) care a jucat doua meciuri in acelas timp.:)) Urmatorul sezon a fost si el plin de surprize, putem spune ca in acest an are loc prima finala romaneasca a unei competitii europene, pastrand proportiile bine-nteles. Finala a fost disputata de catre Rapid Bucuresti si Farul Constanta  tot in dubla mansa, 3-3 pe Giulesti dupa ce in prima repriza giulestenii conduceau cu 3-0 si 3-0 la Constanta, castigand astfel pe cel de-al doilea sau trofeu balcanic.
   In Cupa Roamaniei, din sezonul 1947-'48 si pana in 1994-'95 Rapid Bucuresti a avut urmatorul traseu:

• 1947-'48. Trece in saisprezecimi de Astra Romana Moreni (0-5) dar se impotmoleste in optimi cu Tesatoria Romana Pitesti (1-0).
• 1948-'49. Le invinge in saisprezecimi pe CFR Galati (2-0), dupa prelungiri pe Concordia Ploiesti (2-1) in optimi, iar in sferturi este eliminata de Steaua Bucuresti scor 2-1.
• 1950. Se opreste in optimi invinsa de Dinamo Orasul Stalin (FC Brasov).
• 1951. Este invinsa in sferturi de catre Flacara Medias (Gaz Metan Medias).
• 1952. Flacara Ploiesti alias Petrolul o opreste pe Locomotiva (Rapidu) in optimi.
• 1953. Pierde la mustata intrarea in finala cupei. Singurul impediment, Steaua o invinge in semifinala cu 1-0.
• 1954. Steaua o invinge din nou dar de data aceasta in sferturi.
• 1955. Din nou isi da "intalnire" cu Steaua in semifinala si din nou pierde. De data asta scorul fiind ceva mai mare, 4-0 pentru "militari".
• 1956. Ajunge din nou in semifinala dar o pierde in fata Energiei Campia Turzii (FC Seso) cu 2-0.
• 1957-'58. Progresul Bucuresti o invinge cu 2-0 in sferturi.
• 1958-'59. Se opreste in semifinale in fata lui Dinamo Bucuresti.
• 1959-'60. Pierde in optimi in fate lui Dinamo Obor Bucuresti.
• 1960-'61. In acest an are loc o noua premiera, Ariesul Turda este prima si singura echipa care castiga Cupa Romaniei din postura de divizionara B. Trofeul  la castigat in finala cu Rapid Bucuresti 2-1. In urmatorul an feroviarii pierd finala in fata Stelei si mai ajung in aceasta postura in '68 (cu Dinamo) si '72 cand o si castiga dupa foarte mult timp, 2-0 cu Jiul Petrosani. Perfomanta este reeditata 3 ani mai tarziu cand o intalneste in finala pe Universitatea Craiova si pe care o invinge dupa prelungiri cu 2-1.
• 1994-'95. Acesta este sezonul de cupa in care Rapidul ajunge din nou in finala, de data asta impotriva rivalilor de la Petrolul Ploiesti, intr-un meci terminat la egalitate si castigat de petrolisti cu 5-3 la loviturile de departajare. De atunci si pana-n prezent a mai jucat de cinci ori finala castigand-o de patru ori ('99 / '98, '02, '06, '07).

      Acum sa ne intoarcem in timp si anume in 1964-'65, sezon in care rateaza la 1 punct primul loc in fata lui Dinamo Bucuresti, urmat de un al doilea loc doi in sezonul urmator si marea performanta castigarea primului titlu de campiona din istoria clubului in editia 1966-'67.

Rapid 1967, echipa care a castigat primul campionat.

                                         Clasament final Divizia A 1966-1967 

Poz	Echipa	M	V	E	Î	GM	GP	DG	Pct	Comentarii
1	Rapid București	26	13	8	5	39	21	+18	34	Campionii României
2	Dinamo București	26	13	6	7	38	23	+15	32
3	Universitatea Craiova	26	13	4	9	38	32	+6	30
4	Farul Constanța	26	11	7	8	38	26	+12	29
5	Steaua București	26	10	6	10	36	28	+8	26
6	U Cluj	26	9	8	9	31	30	+1	26
7	Steagul Roșu Brașov	26	10	6	10	31	37	-6	26
8	Jiul Petroșani	26	11	3	12	41	32	-9	25
9	Petrolul Ploiești	26	9	7	10	25	26	-1	25
10	Progresul București	26	9	6	11	29	34	-5	24
11	UTA Arad	26	7	10	9	31	36	-5	24
12	Dinamo Pitești	26	10	3	13	34	41	-7	23
13	CSMS Iași	26	7	7	12	30	53	-23	21	Retrogradate în Divizia B
14	Politehnica Timișoara	26	6	7	13	33	45	-12	19

     Urmeaza un declin in 1967-'68 cand tremina pe locul 9, dar in urcare in anii urmatori: locul 3 ('69) si 2 ('70 si '71), termina iar la un singur punct fata de primul loc. Pe plan european face pasul pentru prima data in Cupa Campionilor Europeni (Champions League) in 1967 unde este oprita in optimi de catre Juventus Torino, si un an mai tarziu pentru prima data in Cupa Oraselor si Targurilor  (asa se numea Europa League pana in 1971), cand joaca  impotriva sarbilor de la OFK Beograd in Turul I unde cu toate ca reuseste si ii bata la Bucuresti pierde in Iugoslavia cu 6-1 ceea ce ii califica pe vecinii nostri mai departe.  In campionat urmeaza un nou declin care in 1977, in anu cand castiga Craiova primul titlu, Rapid retrogradeaza in B de unde nu isi mai revine pana in 1983 cand promoveaza din nou dar fara mari performante in campionat, terminand mai mult la jumatatea clasamentului, pana in sezonul 1988-'89 cand retrogradeaza din nou. De data asta sta doar un an se intoarce in Prima Divizie si din 1993 cand George Copos  preia echipa, Rapid nu va mai cunoaste esalonul secund nici pana in ziua de astazi, ba mai mult cu el ca patron clubul reuseste cele mai importante performante din istoria sa. In 1997-'98 termina campionatul pe locul doi si tot in acelas sezon joaca pentru prima data in Cupa UEFA Intertoto fara a avea mari performante. Un an mai tarziu castiga titlul pentru a doua oara reusind astfel sa opreasca seria Stelei de sase campionate castigate consecutiv, iar pe plan european participa in Cupa Cupelor (prima data in1972-'73, invinsa in sferturi de Leeds United) unde, trece in primul tur preliminar de luxemburghezii de la Grevenmacher cu 2-6 in deplasare  si 0-2 acasa dar sunt eliminati in saisprezecimi de catre  Valerenga IF ( Norvegia) dupa doua egaluri 0-0 la Oslo si 2-2 la Bucuresti.

Rapid 1999, campioana Romaniei

     Nu dupa mult timp urmeaza un al treilea campionat castigat, si ultimul, in 2003 si o data cu asta prima calificare in turul II preliminar al Champions League nereusind sa mearga mai departe fiind eliminati de Skonto Riga. Cea mai mare performanta a Rapidului pe plan european ramane sfertul de finala a Cupei UEFA jucat impotriva Stelei Bucuresti unde din cele doua meciuri terminate la egalitate s-a calificat Steaua 0-0 si 1-1.

             Alte  participari europene:
      1.  Champions League (Cupa CCE):

a. 2003-'04, joaca Turul 2 preliminar in fata belgienilor de la Anderlecht dar nu trece mai departe.

      2.   Cupa Cupelor:

a. 1975-'76 este invinsa in dubla mansa din saisprezecimi de Anderlecht scor 1-0, 2-0.

      3.  Europa League (Cupa UEFA + Oraselor si Targurilor): 

a. 1969-'70, pe atunci se numea Cupa Oraselor si Targurilor, joaca Turul I impotriva Victoriei Setubal (Portugalia) pierzand ambele meciuri.
b. 1971-'72, ajunge in optimi dar pierde in fata lui Tottenham Hotspur (Anglia).
c. 1993-'94, o intalneste in Turul I pe Internazionale Milano dar nu se califica.
d. 1994-'95, joaca pana in saisprezecimile competitiei cand o intalneste pe Eintracht Frankfurt in  fata caruia pierde calificarea cu 6-2 (total) dupa ce la Bucuresti castigase cu 2-1.
e. 1996-'97, joaca in Turul I impotriva nemtilor de la Karlsruher piezand calificarea cu 4-2 per total.
f.  2000-'01, pierde (in Tur) calificarea in deplasare la FC Liverpool cu 1-0 iar acasa 0-0.
g. 2001-'02, tot in Tur ajunge dar nu trece de francezii de PSG dupa ce pierde cu 3-0 la masa verde meciul de acasa si 0-0 in deplasare.
h. 2002-'03, pierde in Turul I in fata lui Vitesse Arnhem (Olanda)1-1, 1-0.
i.  2006-'07, se califica in faza grupelor dar nu si mai departe cu toate ca nu pierduse nici un meci.
j.  2007-'08,  joaca in Turul I cu FC Nürnberg (Germania) si pierde calificarea dupa 0-0 in deplasare si 2-2 acasa.
k. 2008-'09, aici la fel ca si cu un an in urma pierde tot in Turul I si tot impotriva unei formatii germane, VfL Wolfsburg.
l.  2010-'11, se califica doar in grupe.

    Imnul Rapidului 

 

  
       Imnul, considerat unul dintre cele mai frumoase din Romania, a fost compus de catre Victor Socaciu si Adrian Paunescu in 1980 dupa un meci dintre Rapid si jurnalistii de la Flacara jucat pe stadionul Giulesti.
    Pe langa campionatele si cupele castigate in vitrina se mai gasesc patru Supercupe a Romaniei ( '99, '02, '03, '07) si o Cupa a Ligii din 1994. Cam astea fiind zise ma grabesc sa inchei acest articol si sa va spun ca pe data viitoare vom vorbi de Steaua Bucuresti. Salutare!
 

Emblema CFR Bucuresti de inainte de razboi