Salutare! Probabil trebuia sa incep cu un titlu sub forma de intrebare, ceva de genu: "E oina un sport national?", ca la cum e promovata, numai sport national nu il poti numi. Si e pacat! Pentru ca vrem sau nu, oina e un joc nascut pe pamantul nostru si cu reguli dezvoltate de-a lungul timpului de catre noi, romanii. Pana si in S.U.A., unde baseball-ul, joc care isi are oririginile in oina noastra ceva mai "primordiala", este considerat sportul national al americanilor si tratat ca atare. Diferenta dintre cele doua e ca oina noastra e un joc mult mai complex si mai placut decat baseball-ul.
Ea, oina, este atestata documentar in 1364, in timpul domniei lui Vlaicu Voda, si isi are originile intr-o indeletnicire mai veche a romanilor, si anume pastoritul. Ar mai fi si ipoteza ca acest joc ar fi unul razboinic, cu atac si aparare, dar multe expresii si denumiri folosite in joc sunt specifice activitatilor pastorale, de exemplu: capitanul de echipa se mai numeste si baci, bastonul este numit bata, intrarea in teren se numea intrarea la strunga, jucatorul prins la mijloc - jucator la strunga, sau jucatorii de la prindere - pascari ori echipa de pascare. Prima descriere a jocului dateaza din anul 1875, asta multumita folcloristului A. Lambrior, care scria:“Hoina se joaca intre mai multi baieti. Mai intai se aleg doi, care joaca mai bine, si se numesc baci; apoi ceilalti se prind in ceata unuia sau altuia dintre baci, dupa placul lor. Se pun doua semne departate unul de altul ca de trei prajini. Una din cete se oranduieste prin sorti la bataie si alta la pascare si se aseaza dupa vointa la unul din capetele departarii. Fiecare cetas bate mingea halita de baciul celei potrivnice, numai o data, si dupa ce a batut, sta gata sa fuga pana la semnul pascutului si se repede indata ce a vazut mingea batuta mai departe. Scaparea cetei de a nu cadea la pascut sta in ducerea pana la semnul de impotriva si intoarcere la locul lor, fara ca vreunul dintre acestia sa fie lovit cu mingea de vreun potrivnic.
Uneori ceata intreaga asteapta cele trei batai ale baciului: la cea dintai se duc, la a doua se intorc si la a treia, care-i si cea mai puternica, fuge baciul si se intoarce ... Asa merge inainte jocul pana cand cei de la pascut, sau prind mingea din cuc sau lovesc pe unul din cei mai slabuti la fuga si la paza ...”,
iar primul concurs organizat de oina a avut loc in 1893, cand primaria Bucurestiului amenajeaza un teren special pentru acest sport, numit La Sosea. Astazi pe locul unde era terenul La Sosea, se afla Institutul Geologic Bucuresti.
In 1898, Spiru Haret, pe atunci ministrul invatamantului, formeaza o comisie de 6 profesori de educatie fizica, care aveau drept scop uniformizarea diverselor reguli ale jocului si elaborarea unui regulament oficial. Un an mai tarziu decide ca oina sa se joace in scoli la orele de educatie fizica, si tot el organizeaza primul concurs anual de oina ( 9 mai 1899 ). Concurs castigat de Liceul Nicolae Balcescu din Braila.
“Noi, Ministerul Cultelor si Instructiunii Publice, avand in vedere de a se da in scoala o mai mare dezvoltare exercitiilor fizice fara care educatiunea tinerimii nu poate sa fie nici completa, nici armonica. Avand in vedere ca pentru a se atinge acest scop, printre alte mijloace, unul din cele mai eficace este si acela de a se cultiva jocurile care dezvolta forta, agilitatea, curajul si initiativa individuala.
Decidem:
Se instituie concursuri anuale de joc de oina pentru elevii scoalelor primare si secundare, scoalelor normale si seminariilor...”. Monitorul Oficial din 15 aprilie 1899.
Incepand de acum, practicarea oinei ia amploare, iar cresterea numarului de practicanti si ridicarea valorica a sportivilor, plus rafinarea tacticii jocului, a dus la aparitia unor contradictii in regulamentul de joc. Drept urmare in 1902 si in anii ce vor urma, Ministerul Invatamantului, va organiza niste comisii care vor imbunatatii regulile de joc, lucru ce va duce la dinamitizarea jocului facandu-l totodata si mai usor de inteles. In 1912, odata cu infiintarea FSSR ( Federatiei Societatilor Sportive din Romania ) apare si Comisia de oina ( parte componenta a FSSR-ului ) care va sprijini infiintarea cluburilor si asociatiilor sportive. Societatea "Turda" va organiza in 1924, prima competitie inercluburi ( competitie patronata de FSSR ), unde vor participa 22 de echipe. Campioana a fost echipa Bucurestiului.
In 1932, s-a infiintat Federatia Romana de Oina, care nu a supravietuit mult timp. Dar in 1942, datorita faptului ca activitatea era prea slaba pentru a se reinfiinta o federatie distincta, oina va fi anexata Federatiei de Gimnastica, astfel va lua nastere Federatia de Gimnastica si Oina. Perioada de dinainte si din timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, a dus la un regres peste competitiile de oina, iar dupa razboi sa incercat niste resuscitari ale oinei, dar firave. Abia pe 29 iunie 1949, Partidul Muncitoresc Roman a adoptat o decizie favorabila reintroducerii oinei, iar mai tarziu, in cadrul "Daciadei" s-au organizat intreceri de oina. Si cu toate acestea, oina nu a putut fi salvata de la uitarea care s-a asternut peste ea.
 |
| Teren de oina Pentru cei interesati intrati aici |
Astazi exista in lume doua federatii de oina, una la Bucuresti ( din 1989 ) si cealalta la Chisinau, dar, pentru a se putea infiinta o federatie internationala e nevoie de minimum 3 membri. Datorita eforturilor facute de FRO ( Federatia Romana de Oina ) pentru inernationalizarea sportului nostru national, Serbia e pe cale sa implementeze oina si sa isi creeze primele structuri. Printre tarile care au manifestat un oarecare interes fata de oina mai sunt si: Ucraina, Germania, Japonia, Irlanda, Franta, S.U.A., Bulgaria, Australia sau Rusia (dar aici exista ceva semne de intrebare ). Ar fi minunat sa vedem un campionat mondial de oina, nu? Dar pentru asta trebuie multa munca si mult sprijin. Un oarecare sprijin ar fi cel mediatic! Daca marile ziare de sport de azi ( presa a 4-a putere in stat ) ar pomenii periodic, catusi de putin acolo, despre oina, ar insemna mult pentru acest sport pe plan national. Asa s-ar putea inzdraveni un sport care are mare nevoie de putina notorietate, si ar crea si oarecare imagine pozitiva pentru ziarul respectiv ( ar putea fii cunoscut ca ziarul ce promoveaza sportul nostru national). Aici tin sa amintesc de Pamfil Seicaru si Stelian Popescu, care in calitate de directori ai cotidienelor "Curentul" si "Universul", au patronat competitii cu trofee care le purtau numele. Concurenta dintre aceste doua ziare a dat un ajutor nesperat oinei, care era intr-o decadere datorita noilor sporturi importate. De exemplu fata de fotbal, oina era un adevarat David impotriva lui Goliat, numai ca in povestea asta uriasul este cel care invinge. Din pacate astazi, e mai rau ca odinioara! Sunt unii tineri care nu stiu, sau nu au auzit macar de cuvantul oina, daraminte sa ii mai intrebi de regulile jocului. Si e mare pacat ca tu roman fiind, sa nu stii ceva acolo despre un sport despre care se zice ca e si sportul nostru national.
" Oina e penultima la buget
Sportul national incaseaza cu 3.000 de lei mai mult decit codasul bridge, cel mai bine finantate sporturi fiind atletismul si canotajul. Boxul a reintrat in ring pentru virtuale medalii viitoare.
Fara nici un medaliat in anul 2007, atletismul romanesc ramine campion national in ceea ce priveste bugetul. Federatia condusa de Sorin Matei a primit si anul acesta cea mai mare suma de la Agentia Nationala pentru Sport: 8.060.000 de lei, din care 7.600.000 de la bugetul de stat, restul provenind din veniturile proprii ale ANS. In clasament urmeaza Federatia Romana de Canotaj (5.173.000), cea de handbal (4.000.000) si cea de gimnastica (3.880.000).
Considerat sport national, oina "se zbate" in coada ierarhiei, primind de la stat numai 46.000 de lei, cu 3.000 mai mult decit federatia de bridge, care incheie topul, dar cu 9.000 mai putin decit forul de snooker sau de scrable."56% din suma totala a bugetului alocat federatiilor a fost impartita unui numar de 11 foruri cu potential olimpic confirmat si cu sanse sa obtina performante la Beijing. Alte 3 federatii care au sansa de calificare la Jocurile Olimpice, handbal, lupte si polo, au primit 13%, ramurilor cu traditie si larga audienta - baschet, volei, rugby, tenis - le-a fost repartizat 16% din total, iar federatiile olimpice de iarna cu obiectiv de calificare la Vancouver au primit 6%. Alte 34 de federatii si-au impartit restul de 9%, asigurindu-le astfel functionarea si participarea la competitii pe plan national si international. Federatiile de aikido, golf, table si fotbal nu au solicitat sume de la bugetul de stat", a declarat directorul ANS, Mihai Capatina.
Desi nu are deocamdata nici un sportiv calificat la Olimpiada, forul de box se regaseste, la impartirea bugetului, printre federatiile cu sanse la medalie, fiindu-i alocati 2.395.000. Situatia este asemanatoare si in cazul halterelor, care au primit 2.360.000 de lei, desi presedintele Nicu Vlad a afirmat ca la Olimpiada nu sint sanse pentru podium.
Bugetul alocat de Guvern anul acesta sportului romanesc este de 72 de milioane de euro. "Majoritatea banilor se indreapta cu predilectie catre necesitatile federatiilor, sumele pentru investitii sau reparatii capitale fiind mult mai mici", a spus presedintele ANS, Octavian Bellu. Agentia Nationala pentru Sport a reusit sa obtina de la Guvern alte 11 miliarde de lei vechi pentru organizarea unor evenimente sportive majore.
Astfel, Federatia Romana de Tenis va primi 7 miliarde de lei vechi pentru organizarea meciului de Cupa Davis Romania-Franta, forului de polo ii vor reveni 3 miliarde pentru turneul de calificare de la Oradea, ultimul miliard urmind a fi cheltuit de Federatia de Handbal pentru gazduirea turneului preolimpic de la Bucuresti.
Top bugete- Atletism - 8.060.000 lei
- Canotaj - 5.173.000
- Handbal - 4.000.000
- Gimnastica - 3.880.000
- Kaiac-canoe - 3.400.000
- Scrima - 3.140.000
- Lupte - 2.550.000
- Box - 2.395.000Haltere - 2.360.000 ". Cotidianul, 25 ian 2008
Si nu e prima data cand "pretuim" asa mult oina! Spre exemplu, fata de noi, finlandezii, si-au reconstruit din amintiri sportul lor national pesapallo ( joc inrudit cu oina). Doar ca sa pastreze vie traditia.
- Campionatul National
- Cupa Romaniei
- Supercupa Romaniei
- Campionatul National de Juniori
Echipele mai cunoscute care activeaza in aceste competitii sunt ACS Straja Bucuresti ( fosta Dinamo si actuala echipa a jandarmeriei ) si ACS Frontiera Tomis Constanta ( echipa politiei de frontiera ). Totusi echipa cu numarul cel mai mare de campionate castigate nu este nici una dintre ele, ci Avantul Vorona, de 24 ori campioana. Ultimul Campionat National la adjudecat Frontiera Tomis Constanta, iar Biruinta Gheraiesti e detinatoarea Cupei Romaniei.
Videoclip de la Festivalul International al Sporturilor Traditionale
Inrudite cu Oina
Partea I
Partea a II-a
Prinre marile personalitati care au iubit acest sport, amintim pe Mihail Sadoveanu, Avram Iancu, Nicolae Iorga, Alexandru Davila, Take Ionescu, Ionel Teodoreanu, Marin Preda, Fanus Neagu, Vasile Conta si Ion Creanga ( elevi fiind, ambii au intarziind de la o festivitate deoarece jucau oina), Demostene Botez ( a fost si arbitru de oina ) si multi altii.
In incheiere va anunt ca data viitoare voi vorbi de celebrul Meci al Mortii, iar cei interesati de oina puteti inte pe adresa.... federatiaromanadeoina.ro.
Pana data viitoare numai bine!
