duminică, 9 ianuarie 2011

Cupa Mitropa

         Totul incepe in Viena anului 1897, cand  John Gramlick Sr., co-fondator al Viena Cricket and Football Club, pune bazele Cupei Challenge. Aceasta competitie era dedicata tuturor echipelor din Imperiul Austro-Ungar, care in mod normal nu se puteau intalni, dar in realitate au participat doar echipele din cele trei mari orase ale imperiului ( Viena, Praga si Budapesta ). Cu toate ca la un moment dat participau trei federatii nationale de fotbal, competitia nu a avut niciodata un caracter international, fiind mai mult considerat un fel de campionat al imperiului. In primi 3 ani ai competitiei au participat doar echipele din Austria, iar dupa 1900, vor participa si echipele unguresti si cehe, in ceea ce  priveste competitia, ea se juca dupa modelul britanic, in sistem eliminatoriu si fara tur-retur.

                 Echipele finaliste a Cupei Challenge.
YearDateCup WinnerFinalistResult
1897/9821. November 1897Vienna Cricket and Football ClubVienna FC 18987:0
1898/995. March 1899First Vienna FC 1894AC Victoria Vienna2:1
1899/0011. March 1900First Vienna FC 1894Vienna Cricket and Football Club2:0
1900/0121. April 1901Wiener ACSK Slavia Praha1:0 (1:0)
1901/0219. May 1902Vienna Cricket and Football ClubBudapesti Torna Club2:1 (1:1)
1902/0324. May 1903Wiener ACOpponents from Prague not traveledWAC without a fight
1903/0410. April 1904Wiener ACOpponents from Hungary not traveledWAC without a fight
1904/0524. April 1905Wiener Sport AssociationAC Magyar Budapest2:1
1908/0913. June 1909Ferencvárosi TCWiener Sport Club2:1 (1:0)
1910/1123. September 1911Wiener Sport ClubFerencvárosi TC3:0

Ultima editie a avut loc in 1911, si a fost castigata de catre Viena Sport Club, una dintre cele mai vechi echipe din Austria, si totodata cea care detine cupa. Cupa Challenge, este vazuta ca predecesoarea Cupei Mitropa, si prin urmare, a Cupei Campionilor Europeni si a Champions League.
Cupa Mitropa
Ideea unei competitii europene vine dupa Primul Razboi Mondial, atunci cand Imperiul Austro-Ungar se prabuseste lasand in urma noi state ca: Ungaria, Austria, Cehoslovacia si Iugoslavia. Populatiile din aceste tari doreau sa isi castige recunoasterea pe plan international, iar fotbalul era vazut ca o modalitate adegvata pentru asi indeplini acest scop. Asa ca in anii '20, tarile din aceasta zona, cunoscuta si ca Zona Donau, si-au infiintat ligi profesioniste de fotbal ( Austria '24, Ungaria '25 si Cehoslovacia '26 ), fiind totodata si primele tari de pe continent care fac lucrul acesta. Trebuie spus faptul ca aceste tari in acea perioada dominau fotbalul european, si pentru a putea consolida aceasta pozitie, si sprijinii financiar cluburile profesioniste, s-a decis, pe 17 iulie 1927 (alte surse 13 martie), la Venetia, infiintarea unei cupe central europene cunoscuta ca, Cupa Mitropa. Geniala ideea i-a apartinut lui Hugo Meisl, o persoana foarte influienta in fotbalul austriac ( fiind seful ÖFB ), si un respectat membru FIFA. Oficial competitia s-a numit La Coupe de l'Europe Centrale, fiind una dintre primele competitii mari la nivel international.
Hugo Meisl
         Prima editie a Cupei Mitropa a avut loc tot in anul 1927, pe 14 august s-au jucat primele meciuri, iar participantele erau primele doua clasate in campionatele din Austria, Ungaria, Cehoslovacia si Iugoslavia. Se juca in sistem eliminatoriu, cu tur si retur, iar castigatoarea s-a decis pe 13 noiembrie ca fiind AC Sparta Praga, castigand cu 7-4 scor total in fata lui SK Rapid Viena. Meisl, initial vroia ca pe langa echipele din Austria, Ungaria si Cehoslovacia, sa participe si echipe din Germania. Dar cum Germania nu avea o liga nationala, iar faza finala a campionatului german se desfasura cam in acelas timp cu C.E.C. Cupa Europei Centrale ) se hotareste acceptarea in competitie a echipelor iugoslave. Si asta nu pentru mult timp, deoarece datorite rezultatelor slabe, Iugoslavia va fii inlocuita cu Italia in 1929. In 1934, s-a decis ca cele patru natiuni (  Italia, Austria, Ungaria si Cehoslovacia ) sa participe cu cate patru echipe fiecare, luandu-se si  masuri, ca echipele din aceeasi tara sa nu se intalneasca. In scurt timp "febra" Cupei Mitropa, i-a cuprins pe multi fani, jucatori si administratori de club, multe tari solicitau participarea cuburilor lor, chiar si cluburi din Romania si  Bulgaria doreau sa asiste.

AC Sparta Praga, echipa castigatoare a primei editii
In ceea ce priveste extinderea competitiei, comitetul care se ocupa de organizarea  Cupei Mitropa, privea cu o oarecare reticenta, deoarece nu dorea ca prestigiul competitiei sa fie afectat sau fanii sa isi piarda interesul pentru primele etape. Italienii si cehoslovacii, erau in favoarea extinderii C.E.C., aici incluzand si cluburile romanesti si cele iugoslave, dar ungurii si austriecii s-au opus. Asta doar pana in 1936, cand in urma unui compromis s-a acceptat echipele de pe primele patru locuri din campionatul Elvetiei, si asta cu conditia ca fiecare echipa sa joace o etapa preliminara in compania echipelor aflate pe locul patru in campionatele Austriei, Ungariei, Italiei si Cehoslovaciei. Nici una dintre echipele elvetiene nu s-au calificat. In editia din 1937, Cupa Mitropa se largeste, participand sapte natiuni: Austria, Italia, Cehoslovacia, Ungaria cu cate trei echipe; Elvetia cu doua; iar Romania si Iugoslavia cu cate una fiecare. Participanta din partea Romaniei a fost campioana Venus Bucuresti, dar a fost eliminata inca din optimi de catre Ujpesti Budapesta, cu un scor total de 10-5. Trebuie mentionat aici ca golul inscris de Constantin Humis in meciul cu Ujpest FC, a fost primul gol inscris de catre o echipa romaneasca in aceasta competitie.
Venus Bucuresti. Echipa participanta la Cupa Mitropa in 1937
In tot acest timp Meisl dorea sa implice si cluburile din Spania, dar din cauza Razboiului Civil Spaniol (1936-1939 ) aceasta idee nu se va putea materializa. Odata cu editia din 1938, incep sa apara si primele problemele. Din motive politice, Austria se retrage din competitie (Anschluss), iar cluburile elvetiene nu mai participa. Asa ca se ia hotararea ca cele trei "mari  natiuni" ramase (Italia, Ungaria, Cehoslovacia) sa aiba cate patru participante fiecare, iar Romania si Iugoslavia cate doua.
          In anul asta (n.r. 1938) echipele romanesti Ripensia Timisoara si Rapid Bucuresti, reusesc performanta de a elimina doua mari forte, FC Milan (AC Milan) si FC Ujpesti Budapesta. Initial, datorita faptului ca inca nu se stia care este campioana Romaniei, comitetul organizatoric a Cupei Mitropa anunta pe 8 iunie, ca Rapid urma sa joace cu FC Milan si Ripensia cu Ujpesti, insa campioana la final s-a dovedit a fi echipa din Timisoara. Asa ca imediat s-a trecut la schimbarea adversarilor. Din cauza ca echipa banateana nu avea un stadiona pregatit pentru o asemenea competitie, Federatia Romana de Fotbal Asociatie propune ca meciurile de acasa ale Ripensiei sa se joace pe Arena Venus. Urmand ca pe 26 iunie, cu o asistenta 28.000 de spectatori in tribuna, Ripensia sa o bata pe Milan cu 3-0, ratand chiar si un penalti in min 77. Dincolo la Budapesta, Rapid este macelarita cu 4-1, iar golul giulestenilor avea sa fie inscris din penalti de catre Raffinsky, un gol care mai tarziu se va dovedii a fi de aur. Pe 3 iulie urma returul de la Bucuresti, si toata lumea ii vedea castigatori pe cei de la Ujpesti , mai ales ca Baratky, vedeta Rapidului avea sa lipseasca. Dar cu un portar in mare forma, Rapid se va impune cu 4-0, si datorita golului din retur se vor califica mai departe facand un 5-4 scor general. Tot in aceeasi zi, in Italia, Ripensia pierde cu 3-1 dar se califica mai departe datorita scorului total de 4-3. In sferturi Ripensia va fi eliminata de catre Ferencvaros TC cu 5-9 per total si Rapid de catre AC Genoa cu 4-2.
           Din cauza faptului ca Al Doilea Razboi Mondial batea la usa, doar 50% din echipele calificate au fost invitate sa joace in Cup Mitropa. Deoarece numarul de echipe era mic, competitia a inceput direct cu sferturile de finala, si nu cu optimile asa cum era de obicei. Participantele erau cate doua de fiecare, din partea Ungariei, Italiei si Cehoslovaciei, si cate una din Romania si Iugoslavia. Reprezentanta Romaniei, campioana Venus Bucuresti, va da de Bologna AGC, echipa pe care o va bate in tur la Bucuresti cu 1-0, dar in retur va pierde cu 0-5, astfel fiind eliminata.
Emblema Venus
Bucuresti
           In 1940, intra in competitie, ca si in anul precedent, tot opt echipe, dar din cauza razboiului, Cehoslovacia nu mai poate participa. In acest caz, repartitia echipelor se va efectua in felul urmator: cate trei din Ungaria si Iugoslavia, si doua din Romania, iar reprezentantele noastre vor fi, campioana Venus Bucuresti si vice-campioana Rapid, amele intalnind in sferturi pe vice-campioanele din Iugoslavia (BSK Beograd) si Ungaria (Hungaria Budapesta). In urma dublei manse campioana Romaniei va fi eliminata de catre BSK Beograd, cu scorul total de 0-4, lucru ce nu se va intampla si cu Rapid, care castiga ambele meciuri cu echipa maghiara la un scor total de 5-1. Dupa eliminarea Hungariei, ciocanarii vor intalni in semifinale pe Campioana Iugoslaviei, Gradanski Zagreb, cea care o eliminase mai inainte pe mult titrata Ujpest. Dupa doua egaluri, ambele terminate cu un scor alb, se joaca un al treilea meci, dar de data aceasta pe teren neutru (la Subotica, Iugoslavia), meci terminat si el tot la egalitate (1-1). Atfel in urma acestor meciuri se ia hotararea ca sa se traga la sorti echipa ce va merge mai departe.
Emblema Rapid
Bucuresti
Sansa le surade romanilor, urmand sa joace finala cu Ferencvaros TC, finala care nu va mai avea loc datorita faptului ca Ungaria invadeaza partea de Nord a Transilvaniei. In ciuda faptului ca aceasta editie nu mai era la fel de tare ca si in anii precedenti, putem considera totusi prin prisma prestigiului pe care il avea Cupa Mitropa, ca aeasta finala nedisputata, din pacate, este primul mare succes international al fotbalului romanesc.
         Trebuie spus ca de-a lungul timpului, in aceasta competitie au jucat cluburi din campionate care formau cele mai bune nationale ale perioadei. Iugoslavia (semifinalista CM '30, sfertfinalista CM '54), Austria (semifinalista CM '34, castigatoarea finalei mici CM '54), Cehoslovacia (finalista CM '34, sfertfinalista CM '38), Ungaria (sfertfinalista CM '34, finalista CM '38, finalista CM '54) Italia (castigatoare CM '34, castigatoare CM '38), si asta doar pana la Campionatul Mondial din '54, inclusiv. Ca niste curiozitati, mentionez ca pana in 1940, in Cupa Mitropa, singura echipa care a castigat toate meciurile intr-un sezon a fost First Vienna FC in 1931, iar singura echipa care participa la toate editiile, este SK Slavia Praga (exceptand 1940). Mai trebuie spus ca primul fotbalist roman care a castigat Cupa Europei Centrale este Stefan Auer, in 1929, pe atunci jucator la Ujpesti, devenind in acelas an si golgeterul competitiei cu 10 goluri, iar singurul fotbalist care juca pentru o echipa romaneasca cand a fost declarat golgeter al competitiei, e Wilim Sipos, insciind 3 goluri in 1940.
Gradinski Zagreb, echipa care a castigat campionatul Iugoslaviei in '40
         La conferinta UEFA din martie 1945, sa pus problema reluarii competitiei,asa ca  in 1951, a avut loc a 14-a editie sub forma unui miniturneu, in care au participat doar patru echipe ( doua din Austria, si cate una din Italia si Iugoslavia). Aceasta editie este cunoscuta sub numele de Cupa Zentropa. Pana in 1955 nu sa mai tinut nici o editie, iar din acest an si pana in 1992, cupa s-a disputat anual (exceptand 1979), dar fara stralucirea de altadata. Singura participare romaneasca in aceasta perioada, a fost in 1958, cand federatiile Cehoslovaciei, Ungariei si Iugoslaviei au solicitat contramandarea editiei din cauza faptului ca echipele care urmau sa participante dadeau multi jucatori echipelor lor nationale, echipe ce participau la CM Suedia '58. S-a propus pana la urma organizarea unei competitii (doar pentru acel an) a tarilor dunarene, cunoscuta ca Donaupokal (Cupa Dunarii),aici fiind invitate si echipe din Romania si Bulgaria (cate doua de fiecare). Participantele noastre au fost vice-campioana CCA Bucuresti si locul 3 Stiinta Timisoara, care au avut ca adversare pe MTK Budapesta (cunoscuta in trecut ca FC Hungaria) si Dinamo Praga. Dupa doua jocuri lamentabile, CCA este eliminata la un scor total de 4-9, in schimb Stiinta se califica mai departe unde o va intalni pe Radnicki Belgrad , in fata caruia va pierde cu 3-7 per total. Castigatoarea in final a fost Steaua Rosie Belgrad, iar Cupa Dunarii a fost considerata un adevarat succes, si poate singura care sa mai ridicat la nivelul Cupei Mitropa de dinainte de Al doilea Razboi Mondial. Incepand cu anul 1980, echipele care luau parte la competitie, erau castigatoarele ligilor secunde a tarilor participante. In timp, incetul cu incetul competitia se stinge,iar ultima castigatoare e Borac Banja Luka. Multi nu pre ii mai da astazi nici o importanta, dar un lucru e cert, aceasta cupa candva era cea mai prestigioasa competitie europeana, care din pacate dupa marele razboi nu si-a mai gasit stralucirea de altadata.
      Mai jos am postat niste videoclipuri cu finale ale Cupei Mitropa, de fapt singurele pe care le-am putut gasi.

                              Fragmente din finala Cupei Mitropa din 1990, dintre Bari si Genoa


                               Fragmente din finala Cupei Mitropa din 1985, dintre Pisa si Debrecen
  
 Multa noroc pana data viitoare! Iar legat de articolul viitor, pot spune ca va fii despre prima campioana a Romaniei.